Un gând pentru anul 2012
ianuarie 3rd, 2012 § Lasă un comentariu
Privind în urmă, realizez ce repede a trecut timpul. Parcă mai ieri aveam părul prins în două codiţe, fără un dinte din faţă şi mergeam mândră pe bicicleta mea roșie cu patru roţi. Pe parcurs, m-am transformat din copil, în tânăr. Am fost aşa de derutată când am realizat că grijile mele nu mai erau colorate. Şi acum, ajunsă la o vârstă care, când eram mică, consideram că e atât de înaintată, mi se pare un fleac. Un fleac pentru că sper ca măcar cât de puţin, să fi rămas tot un copil în inimă şi inocenţă. Pe măsură ce scriu aceste cuvinte, parcă te imaginezi şi tu ca un copil, nu? Îţi aminteşti cu nostalgie de vremurile când dacă te loveai, alergai la mama în braţe. Dar timpul trece, pentru că asta e în natura lui. Şi pentru că timpul trece atât de repede, mă tot întreb alarmată “Ce am făcut eu pentru Dumnezeu?”. Da, am avut o perioadă în care în fiecare zi aproape spuneam cu durere “simt că nu fac îndeajuns pentru El”. « Citește restul articolului »
